Notiuni Fundamentale in Biliard


Noțiunile fundamentale sunt temelia jocului de biliard și ar trebui să le acordăm o atenție deosebită, în special când începem să învățăm să jucăm biliard. În acest capitol intră: poziția la masa de biliard, priza pe tac, priza pe masă, alinierea corpului și mecanica loviturii, toate cuprinse în rutina loviturii.

Aceste noțiuni de bază și procesul în care sunt încadrate (rutina) trebuie să fie repetate întocmai pentru fiecare lovitură până devin automate și le putem executa constant, fără prea mult efort conștient. În această primă parte vom vorbi despre poziție și prize, urmând ca în partea a doua să ne ocupăm de aliniere, mecanica și rutina loviturii.

Poziția la masa de biliard

Nu toți suntem construiți la fel, așa că nu există o anumită poziție a corpului care trebuie adoptată de toată lumea. Totuși, o poziție corectă ar trebui să respecte anumite criterii:

  • Să fie confortabilă;
  • Să asigure un bun echilibru;
  • Să asigure spațiul necesar și un unghi constant între corp și tac;
  • Să mențină piciorul din spate, umărul, cotul, încheietura mâinii, priza pe masă și capul în același plan vertical.

Singurele segmente aflate în mișcare în cazul unei lovituri de biliard este antebrațul mâinii cu care ținem tacul și încheietura acesteia. Restul corpului trebuie menținut cât mai nemișcat cu putință. Pentru asta este nevoie de o bază solidă pentru a oferi echilibrul necesar și de un anumit grad de confort pentru a putea menține poziția până la finalizarea loviturii.

Greutatea trebuie distribuită în mod egal pe ambele picioare sau 60-40% favorizând piciorul din spate. Distanța dintre picioare trebuie să fie aproximativ egală cu cea dintre umeri. Se pot flexa ambii genunchi sau doar piciorul din față, sau se pot menține ambele picioare drepte, mărindu-se puțin distanța dintre ele. Alegerea pe care o facem între aceste 3 posibilități se bazează pe un compromis între confort și stabilitate.  Poziția cu ambii genunchi ușor flexați oferă un confort sporit, cea cu ambele picioare drepte o stabilitate mai mare. Alegerea vă aparține!

Unghiul dintre tac și corp este unul dintre cele mai importante aspecte ale poziției și poate varia, de la un individ la altul între aproximativ 30 și 45 de grade. Antrenorul EPBF, Ralph Eckert, oferă o modalitate facilă de a găsi unghiul potrivit. Găsiți punctul de echilibru al tacului și țineți-l cu mâna cu care loviți din acel punct menținându-l în echilibru. Relaxați întreg corpul, în special mâna în care țineți tacul. Împingeți ușor tacul cu cealaltă mână și așteptați să se oprească. Observați unghiul în care tacul este acum față de corpul vostru și încercați să refaceți acest unghi de fiecare dată când vă așezați pe lovitură.

Priza pe tac

Luați tacul de pe masă sau din suportul pentru tacuri. Așa cum l-ați luat în mod natural, fără să acordați prea multă atenție procesului, așa trebuie ținut în mână. Un aspect foarte important care trebuie reținut este faptul că tacul NU se strânge în mână! Priza este una lejeră, iar tacul se sprijină în principal pe primele 2-3 degete, în timp ce degetul mare îl împiedică să cadă.

Încheietura se menține relaxată și dreaptă pe tot parcursul loviturii, exact cum stă în mod natural atunci când mâna este relaxată, pe lângă corp.  Presiunea cu care tacul este ținut în mână trebuie să fie menținută constantă de la așezarea pe lovitură și până la terminarea acesteia. Este de evitat strângerea bruscă a tacului în momentul contactului cu bila albă sau după contact.

Punctul de unde ținem tacul în mână nu este unul fix, fiind determinat de distanța dintre bila albă și priza pe masă. Atunci când vârful tacului este foarte aproape de bila albă, mâna din spate trebuie să fie perpendiculară pe sol.  Astfel, dacă distanța dintre priză și bila albă este mică, atunci tacul va fi ținut mai din față  – mai aproape de punctul de echilibru, iar dacă distanța este mai mare, va fi ținut mai din spate. Așadar, punctul de unde se ține tacul este dictat de regula care spune că în momentul contactului cu bila albă, unghiul dintre antebraț și tac trebuie să fie de 90 de grade! Mai multe pe acest subiect la capitolul despre lovitura în biliard.

Priza pe masă

Ca și poziția corpului, priza pe masă trebuie să asigure stabilitate, să nu se miște în timpul loviturii și să permită o mișcare dreaptă a tacului. Pentru a îndeplini aceste condiții este nevoie de o suprafață cât mai mare de contact între mână și suprafața de joc. Podul palmei va fi întotdeauna pe masă și degetele cât mai răsfirate. Deasemenea, este indicat ca mâna să fie întinsă pentru a minimaliza orice mișcare a prizei.

Cele trei prize de bază sunt: priza deschisă, priza închisă și priza pe mantă. În anumite situații va fi nevoie de prize diferite, dar care sunt doar variații ale celor 3 de bază cum ar fi: priza lângă mantă, deasupra buzunarului, priza peste o bilă obstacol sau priza mecanică (sprijinul sau așa numitul “prelungitor” cum mai este el denumit prin cluburile de biliard).

Priza deschisă se formează  plasând podul palmei pe masă și răsfirând cât mai mult degetele. Degetul mare se lipește apoi de arătător formând un V pe care va culisa tacul. Faceți câteva mișcări înainte și înapoi pentru a vă asigura că priza nu se mișcă și tacul se menține pe o linie dreaptă. Pentru ca orice priză să fie eficientă tacul trebuie să fie curat și pielea mâinii uscată. Dacă aveți probleme se poate folosi o mănușă specială sau chiar pudră de talc. Priza deschisă se poate folosi pentru majoritatea loviturilor, în special cele de distanță pentru că permite o vedere fără obstrucții a tacului, bilei albe și a bilei obiect.

Priza deschisa in biliard 1 Priza deschisa in biliard 2

Priza închisă se formează începând la fel ca la priza deschisă, cu podul palmei pe masă și degetele răsfirate. Apoi se ridică arătătorul iar degetul mare se lipește de degetul mijlociu formând un V pe care se așează tacul. Degetul arătător vine peste tac și se lipește de degetul mare închizând priza. La primele încercări este recomandată folosirea unei mănuși speciale pentru biliard. Priza închisă se folosește în general atunci când bila albă este lovită către margine, în cazul unei lovituri cu mult efect de retur sau mult efect lateral.

priza inchisa in biliard 1 priza inchisa in biliard 2 priza inchisa in biliard 3 priza inchisa in biliard 4 priza-biliard-inchisa-5

Atunci când bila albă se află în apropierea mantei (dar nu este lipită de ea) se va folosi priza pe mantă. O vom forma punând mai întâi tacul pe mantă și așezând mâna lângă el, cu podul palmei pe mantă. Degetul mare va fi de această dată lângă tac, NU dedesubt. Ridicăm din nou arătătorul, ca și la priza închisă și lipim și degetul mijlociu de tac. Arătătorul vine peste tac și se lipește de mantă, trăgând ușor tacul către degetul mare și cel mijlociu. Priza pe mantă garantează faptul că tacul va fi cât mai paralel cu suprafața de joc în momentul contactului cu bila albă.

priza pe manta 1  priza pe manta 2  priza pe manta 3

Dacă vrei să te asiguri că înveți corect aceste noțiuni de bază, înscrie-te la Școala de Biliard pentru un Curs de Inițiere sau Analiza Video a loviturii și poziției pentru a descoperi și corecta eventualele greșeli care nu îți permit să treci la nivelul următor!


ARTICOLE SIMILARE

Vrei să înveți să joci mai bine biliard? Ești un jucător serios, dar simți că nu mai poți avansa? Te aștept la Scoala de Biliard unde vom identifica și vom elimina rând pe rând punctele slabe, astfel încât jocul tău să poată avansa. Alege cursul care ți se potrivește și înscrie-te!

cursuri biliard

LASA UN COMENTARIU